Boala celiacă este o afecțiune pe viață în care consumul glutenului, o proteină din grâu, orz și secară, determină sistemul imunitar să afecteze mucoasa intestinului subțire. Afectează aproximativ unul din o sută de oameni în Regatul Unit, însă mulți nu sunt diagnosticați.
Vestea bună este adesea mai puțin auzită: după diagnostic, boala celiacă se gestionează prin alimentație. Nu este nevoie de medicamente. O dietă strictă fără gluten permite refacerea intestinului și majoritatea oamenilor se simt mult mai bine.
O afecțiune autoimună, nu o alergie
Într-o alergie, sistemul imunitar confundă o proteină inofensivă cu o amenințare și reacționează rapid, uneori în minute. Boala celiacă funcționează diferit. Este autoimună: glutenul declanșează o reacție în care corpul își atacă propriul țesut, aici mucoasa intestinului subțire.
Diferența schimbă aproape tot ce urmează: testele, rapiditatea simptomelor și motivul pentru care cantități mici de gluten contează chiar dacă nu le simți.
Ce se întâmplă în intestinul subțire
Intestinul subțire este căptușit cu milioane de proiecții mici, asemănătoare degetelor, numite vilozități. Împreună creează o suprafață mare pentru absorbția nutrienților din hrană.
În boala celiacă, fragmentele de gluten care supraviețuiesc digestiei declanșează un răspuns imun în peretele intestinal. Este implicată enzima transglutaminază tisulară, iar corpul produce anticorpi împotriva ei. În timp, vilozitățile se inflamează și se aplatizează, proces numit atrofie vilozitară. Intestinul absoarbe astfel mai puțin fier, folat, calciu și alți nutrienți.
Intestinul subțire este căptușit cu milioane de vilozități mici, asemănătoare degetelor. Împreună oferă o suprafață mare pentru absorbția nutrienților.
Citește despre răspunsul imun, pas cu pas.
Cine poate avea boala
Boala celiacă poate începe la orice vârstă, din copilărie până târziu în viață. Genele contează: aproape toate persoanele cu boală celiacă au HLA-DQ2 sau HLA-DQ8. Aceste variante sunt însă frecvente și majoritatea celor care le au nu dezvoltă boala.
Este mai frecventă la:
- rudele apropiate ale unei persoane cu boală celiacă: aproximativ unul din zece părinți, copii, frați și surori sunt afectați;
- persoanele cu diabet de tip 1 sau boală tiroidiană autoimună;
- persoanele cu sindrom Down sau Turner.
Simptomele pot fi oriunde sau pot lipsi
Boala celiacă este privită adesea ca boală intestinală, iar simptomele digestive sunt frecvente: diaree, balonare, gaze, durere abdominală și constipație. Dar multe persoane au simptome în altă parte: oboseală, anemie, afte, scădere neașteptată în greutate sau o erupție cu mâncărime și vezicule numită dermatită herpetiformă.
Unele persoane nu au deloc simptome și sunt diagnosticate după o analiză pentru altceva.
Dacă te simți bine, nu înseamnă că glutenul nu face rău. De aceea dieta contează și în zilele bune.
Vezi întreaga gamă de simptome.
De ce contează diagnosticul
Diagnosticul începe cu o analiză de sânge, de obicei urmată de biopsie intestinală. Esențial: testele funcționează doar cât încă mănânci gluten. Dacă bănuiești boală celiacă, nu elimina glutenul înainte să discuți cu medicul de familie.
Un diagnostic corect oferă acces la dietetician, controale și adesea testarea familiei apropiate. Înseamnă și certitudine: dieta fără gluten este un angajament important și merită să știi că este cel potrivit.
Pas 1 din 7
Simptome sau un motiv pentru testare
Simptome intestinale persistente, oboseală, anemie, afte sau scădere inexplicabilă în greutate ori o rudă apropiată cu boală celiacă. Unele persoane nu au deloc simptome.
Pas 2 din 7
Continuă să consumi gluten
Testele funcționează doar dacă glutenul este prezent în dietă. NICE recomandă gluten în mai mult de o masă zilnic, timp de cel puțin 6 săptămâni înainte.
Nu elimina glutenul până nu termini testele.
Pas 3 din 7
O analiză de sânge
Medicul de familie verifică anticorpii produși de organism ca răspuns la gluten, de obicei anti-transglutaminază tisulară (tTG), împreună cu IgA total.
Pas 4 din 7
Consultație la specialist
Dacă analiza este pozitivă, vei fi trimis la un gastroenterolog, care decide împreună cu tine pasul următor.
Pas 5 din 7
De obicei, biopsie intestinală
Majoritatea adulților fac o endoscopie, în timpul căreia se prelevează probe mici din intestinul subțire pentru a căuta leziuni. Unii copii și, în anumite situații, unii adulți pot fi diagnosticați pe baza nivelurilor foarte mari de anticorpi.
Pas 6 din 7
Diagnostic și dietetician
După diagnostic, tratamentul este o dietă fără gluten pe viață. Ar trebui să primești sprijin de la un dietetician, iar rudelor apropiate li se poate oferi testarea.
Pas 7 din 7
Monitorizare
NICE recomandă o evaluare anuală a stării tale, a rezultatelor analizelor și a dietei.
Cum trăiești bine cu boala
Tratamentul este o dietă strictă fără gluten pe viață. Cu ea, mucoasa intestinală se reface: în câteva luni la copii și de obicei în luni până la câțiva ani la adulți. Anticorpii scad, nutrienții se refac și simptomele se reduc la majoritatea oamenilor.
Respectarea dietei reduce și riscul problemelor pe termen lung asociate bolii netratate, precum scăderea densității osoase. Echipa medicală te va monitoriza, de obicei anual.
Învățarea dietei durează și toți fac greșeli la început. Ghidul introductiv te ajută în douăsprezece capitole scurte.
Întrebări pentru medicul de familie
0 din 5Bifele sunt păstrate pe acest dispozitiv și în Spațiul meu atunci când ești autentificat.
Surse
- Coeliac disease: recognition, assessment and management (NG20)
- Coeliac disease
- Diagnosis and management of adult coeliac disease, guidelines from the British Society of Gastroenterology (Ludvigsson et al.)
- European Society for the Study of Coeliac Disease guideline for coeliac disease and other gluten-related disorders (Al-Toma et al.)
- Information and support







